Trăim într-o eră în care luptă împotriva grăsimilor se poartă pe toate planurile fizice, chimice, comerciale până la industriale. Am dezvoltat o întreagă afacere ca să nu îi spun dogmă despre alimentele cu conţinut scăzut sau egal cu zero grăsimi. Atât de departe am ajuns cu practica, încât căutăm ahtiaţi prin rafturile magazinelor cele mai low fat şi zero virgulă zero la sută lipide – alimente. Cei mai aprigi combatanţi ai grăsimilor ajung să blameze până şi uleiurile naturale conţinute în seminţe, nuci sau avocado. Părerea mea este că nu grăsimile din avocado sau nucile stau la baza tuturor problemelor noastre de sănătate, începând cu obezitatea. Nicidecum, problema reală stă în prăjitura cu care se consumă acea nucă atât de condamnată. Şi următoarea prăjitură. Şi următoarea, până la jumătatea platoului. Noroc că mai trebuie să rămână şi altora.

Aceste grăsimi găsite în seminţe, nuci, avocado etc sunt esenţiale şi hrănitoare pentru organism. Evident că nu vom consuma 3 kilograme de nuci pure, pentru că şi 200g reprezintă un aport mare de kcalorii. Însă puţinul acela este necesar, aproape vital. Vorbim despre Acizii Graşi Esenţiali, care sunt esenţiali fiindcă nu pot fi produşi în interiorul organismului. Dar ei sunt un parametru de bază al echilibrului acestuia şi, ca atare, aportul său prin alimentaţie trebuie avut în planul de dietă al fiecăruia dintre noi, indiferent dacă încercăm să pierdem din greutate sau nu. E cumva similar respiraţiei, dacă vreţi. Nu ne oprim din respirat atunci când ne cântărim doar pentru a păcăli cântarul cu 5g.

Ba din contră, atunci când vine vorba de “grăsimile bune”, ele sunt necesare lubrifierii organismului, având ca şi consecinţă o intensificare a proceselor metabolice. În lipsa lor, acestea încetinesc, iar urmările sunt evidente: o slăbire accentuat dificilă. Alte efecte benefice ale acizilor graşi esenţiali, în cantităţi moderate:

  • diminuarea colesterolului
  • întărirea sistemului imunitar
  • hrănirea organelor reproducătoare
  • hrănirea ţesutului osos
  • îmbunătăţirea calităţii pielii, părului

Spre exemplu, seminţele de in conţin uleiuri sănătoase, dintre care 55% sunt acizi graşi omega-3. În afară de acest atribut excepţional, inul reprezintă o sursă extraordinară de proteine şi fibre de înaltă calitate. Aceste fibre sunt un ingredient esenţial pentru evitarea constipaţiei, diverticulitei, tulburărilor colonului, colitei, hemoroizilor, problemelor legate de colesterol, hipertensiunii, dezechilibrelor legate de greutate şi bolilor cardiace, toate acestea fiind boli ale timpurilor moderne, în care trăim. Evident, ele sunt agravate de lipsa fibrelor din alimentaţie, precum şi de o dietă necorespunzătoare.

Unicitatea seminţelor de in stă în conţinutul lor de ambii acizi omega-3 şi omega-6. Mai mult, este cea mai bogată sursă de omega-3 din lume. Dieta modernă tipică oferă de două ori mai mulţi acizi omega-6 decât avem nevoie, dar nu îndeajuns de mulţi omega-3. Omul primitiv consuma cantităţi aproximativ egale din cei doi acizi, noi am dezechilibrat foarte puternic raportul, de 10,20 de ori.

Rolul acizilor graşi este unul esenţial în producerea energiei sistemice şi în transferul oxigenului. Totodată, ei menţin membranele celulare, transportă grăsimea prin organism şi sunt necesari pentru producerea prostaglandinei, o substanţă cu structură asemnănătoare unui hormon, implicată în reproducere, metabolism şi circulaţie.

Spuneam de membranele celulare. Acestea sunt formate din acizi graşi, într-un strat dublu-lipidic, în stare fluidă. Membranele celulare reprezintă zona de contact a celulei cu exteriorul ei, precum şi zona de barieră sau frontieră a diverselor substanţe care trebuie să circule prin organism. Acizii graşi esenţiali ajută la întărirea acestor membrane, făcându-le mai fluide şi mai flexibile. Acest lucru grăbeşte vindecarea şi construirea de noi ţesuturi. Dacă nu există suficienţia cizi graşi esenţiali, atunci celulele vor folosi alte grăsimi în acest scop, ceea ce atrage după sine o transformare a membranei într-o structură mult mai rigidă şi mai puţin eficientă. Cercetătorii au demonstrat că celulele bolnave sau permeabile înlesnesc o mulţime de probleme de sănătate, de la alergii până la cancere şi sistem imunitar nefuncţional. întrucât întreg organismul nostru este format din celule, am dovedit într-un mod logic faptul că acizii graşi esenţiali, prin structura membranelor celulare din care fac parte, sunt implicaţi în toate procesele fiziologice.

Studii ştiinţifice asupra seminţelor de in:

  • Seminţele de in reprezintă o sursă concentrată de lignani şi izoflavonoide. În cadrul studiilor, aceşti produşi vegetali au dovedit a avea proprietăţi anticancerigene şi au fost asociaţi cu un risc redus de cancer. A fost demonstrat, de exemplu, că prin consumul de seminţe de in, se produc schimbări biochimice pozitive în cazul femeilor aflate în perioada de premenopauză, schimbări care ar putea reduce riscul de cancer la sân.
  • Cercetările sugerează că femeile care suferă de cancer la sân secretă cantităţi reduse de lignani, pe când cele care nu au în istoricul familiei nici un caz de astfel de cancer secretă cantităţi mari.
  • Un studiu desfăşurat în Polonia a concluzionat că acizii omega-3 din uleiul de seminţe de in au distrus celulele canceroase în cazul iepurilor.
  • Un studiu german a descoperit că 30 ml de ulei de seminţe de in administrate zilnic timp de patru săptămâni reduc agenţii care îngroaşă sângele.
  • Un studiu american a arătat că o deficienţă de acizi graşi afectează sistemul imunitar.
  • Peste 60 de studii de tip dublu-orb au demonstrat că uleiul din seminţe de in este foarte eficient pentru scăderea presiunii sângelui.
  • Cercetările clinice au descoperit că 26 de boli pot fi ameliorate de acizii graşi omega-3.
  • Studiile canadiene au arătat că funcţia de avacuare a intestinelor s-a îmbunătăţit cu 30% în perioada în care au fost consumate seminţe de in.
Show CommentsClose Comments

Leave a comment