Cafeaua si tigarile sunt printre produsele comerciale cu cea mai larga raspandire pe glob in secolul XXI, fiind populare printre cele mai diverse categorii de persoane, netinand seama de clase sociale, rasa, religie sau sex. In ciuda diverselor avertismente si campanii pentru un regim lipsit de tutun si cafea si alcool, lumea continua sa se bucure de efectele stimulante ale substantelor continute de aceste doua produse, ignorand voit efectele nocive si sperand sa nu aiba ghinionul de a se imbolnavi. Mai mult, nimeni nu le considera droguri in adevaratul sens al cuvantului, in principal fiindca sunt legale, usor de obtinut si promovate intr-un ambalaj prietenos si colorat. Cu toate ca lista produselor comerciale cu potential adictiv ar putea fi mai lunga, am ales sa ne oprim asupra acestora 3, considerandu-le cele cu cel mai mare potential de dependenta si nocivitate. Problema asupra careia dorim sa ne oprim aici insa nu este nocivitatea (nu se vrea a fi o lectie de genul “Raul din tigara”), ci dependenta. Iar intrebarea care se pune este consumam fiindca ne place, sau ne place fiindca consumam?

Raspunsul vine destul de natural si nu e nici prea greu de ghicit: ambele. Dependenta este un ciclu care odata pus in functiune se auto-intretine, iar marile corporatii care se afla la sursa produselor in discutie sunt la fel de constiente de acest lucru ca si marii producatori si traficanti de droguri ilegale. Cu toate ca o parte considerabile a consumatorilor acestor produse sunt constienti ca acest consum constituie o dependenta, ei tind sa minimizeze amplitudinea acestei dependente, in comparatie spre exemplu cu drogurile considerate de mare risc, ca heroina, cocaina, samd. Adevarul este insa ca, in ciuda faptului ca efectele substantelor continute in aceste produse atat de obisnuite sunt discutabil mai mici dar majoritar diferite de cele ale drogurilor de mare risc, mecanismul care actioneaza la nivelul creierului si implicit da nastere dependentei este identic.

Din punct de vedere biologic, dependentele se formeaza, dupa cum era de asteptat la nivelul creierului, in mod tipic prin activarea repetata a cailor neuronale de recompensa, prin eliberarea de diferiti neurotransmitatori, dintre care cel mai comun, dopamina. Activarea acestor zone neuronale produce sentimente euforice de placere si fericire individului, intarind dorinta de re-utilizare a substantei cauzatoare.

Din punct de vedere psihologic, dependenta se formeaza in timp, pornind asociata cu diverse tipuri de activitati, in cazul predominant al tinerlor acestea variind de la lucrul la calculator, la iesirile sociale, si ulterior la fumatul la locul de munca, care dincolo de satisfacerea poftei de nicotina, creaza si un setting pentru diverse interactiuni sociale ce au loc “la o tigara”.

Sa luam cazul nicotinei, substanta principala activa continuta de tigari. Nicotina, fiind absorbita la nivelul plamanilor actioneaza extrem de rapid si are ca efect eliberarea a trei tipuri majore de neurotransmitatori: acetilcolina, ce cauzeaza activarea cailor neuronale colinergice, cauzand atentie sporita si imbunatatirea timpului de reactie, creand asa numitul fenomen de trezire trait de fumatori, dopamina, eliberata ca efect al activarii cailor colinergice, ce activeaza mai sus mentionatele cai de recompensa si glutamatul, cu rol specific la nivelul memoriei, intarind “amintirea” senzatiei placute obtinute in urma fumatului si deci sporind nivelul de dependenta. Nicotina cauzeaza de asemenea productia crescuta de endorfine, protenine ce constituie analgezicul natural al organismului, eliberate de obicei in conditii de stres fizic sau neurologic, motiv pentru care multa lume foloseste fumatul ca un ameliorator temporar al durerilor usoare. Eliberarea de endorfine creaza de asemenea o stare generala pozitiva, care contribuie la realizarea dependentei.
Chiar daca este apreciata ca fiind mult mai putin adictiva decat tigarile, cafeaua, prin substanta activa principala, cofeina, are efecte mult mai consistente asupra creierului. Adenozina este un tip de neurotransmitator cu rol in incetinirea activitatii neuronale si dilatarea vaselor sanguine din creier, in pregatirea acestuia pentru starea de somn. Cu toate ca adenozina si cofeina sunt substante diferite, ele apar identice creierului, motiv pentru care cofeinei i se permite atasarea la receptorii de adenozina de pe suprafata neuronilor, cauzand ocuparea acestora. In lipsa receptorilor liberi, reala adenosina nu se mai poate atasa, efectul asupra organismului fiind evident cel contrar, anume accelerarea activitatii neuronale si constrictia vaselor de sange. La randul ei, glanda pituitara, sesizand activitatea neuronala crescuta, concluzioneaza ca organismul se afla in pericol si elibereaza adrenalina, bine-cunoscutul hormon al instictului de conservare. Lipsa adenosinei, combinate cu efectul adrenalinei conduc la senzatia de trezire pe care lumea o experimenteaza in urma consumarii unei cani de cafea in stari de oboseala, dimineata sau seara tarziu, stare caracterizata de atentie sporita si un plus de energie fizica, la randul ei cauzata de eliberarea de zahar in sange, din ficat, cauzata de asemenea de adrenalina.
Pe langa acest efect evident al cafelei, pentru care este de altfel si apreciata, constituind in cazul acesta motivantul necesar pentru formarea dependentei fizice, cofeina cauzeaza de asemenea eliberarea consistenta de dopamina, intr-un mod de altfel similar cu amfetaminele. Totodata, starea de alerta indusa de adrenalina tinde sa epuizeze mult mai rapid resursele corpului, astfel ca in momentul in care efectul adrenalinei dispare, individul se va gasi intr-o stare de epuizare si relativa depresie, care fara indoiala, vor cere consumarea unei noi cantitati de cafea.

Cu toate ca in mod special cafeaua are discutate si controversate efecte pozitive, pe langa efectele negative evident ale fortarii corpului in a intra intr-o stare de panica controlata, si nicotina este considerata si ea a avea unele efecte pozitive in cazul celor suferind de Alzheimer sau Sindrom Tourette, aici nu dorim sa discutam aspectele pozitive sau negative ale celor doua tipuri de produse, pe care probabil ca toata lumea le cunoaste acum, sau ar trebui, ci dorim sa trasam liniile evidente ale formarii dependentei fata de aceste produse, a modului in care functioneaza aceasta dependenta si a notiunii de “drog legal”.

Spre deosebire de primele doua substante discutate, alcoolul se afla, din punct de vedere neurologic, la polul opus, cauzand nu excitarea anumitor zone ale creierului sau a activitatii neuronale in sine, avand efect depresiv, de incetinire a functiilor esentiale, efect pus in functiune in pricipal de neurotransmitatorii inhibitivi GABA. Aceasta incetinire generala are, pe diferite trepte de concentratie a alcoolului in sange, diferite efecte asupra organismului, pornind de la euforie usoara si dezinhibare sociala, continuand cu , stari emotionale extreme, pierderi de memorie, confuzie si lipsa echilibrului, iar in cazuri extreme coma si moarte. Efectele medii de euforie ale alcoolului sunt comparabile cu cele ale drogurilor usoare, din categoria cannabisului (THC), insa, in timp ce, similar cu acestea, alcoolul nu produce in mod direct dependenta, acesta poate conduce la aceasta, incipient prin formarea unei dependente solide psihologice, in diferite tipuri de anturaje, fie prin suprimarea unor sentimente social-depresive, fie din dorinta de distractie, dar continua ulterior prin formarea de dependenta fizica, odata prin alterarea proceselor neuronale in diferite zone ale creierului iar a doua oara prin cresterea in timp a tolerantei fata de alcool, fapt ce duce la consumare a cantitati sau concentratii din ce in ce mai mai ale substantei.

Spre final, pentru a putea ilustra putin mai bine aspectul de “drog legal” al produselor aduse in discutie, sa luam si un exemplu de drog real, din familia opiaceelor, respectiv heroina. Modul de functionare al heroinei este acelasi cu al altor droguri, si ironic acelasi cu al nicotinei si cafeinei, respectiv prin atasarea la receptori specifici. In momenul in care heroina trece bariera sange-creier, ea este instant metabolizata intr-o alta substanta cunoscuta, morfina, care se atasaseaza la randul ei receptorilor opioizi. Heroina este deci un purtator inactiv pentru morfina, fiind o substanta ce imita comportamentul altor patru tipuri de neurotransmitatori, din care cel mai important si mai sus-mentionat, endorfinele, de unde si efectul euforic-analgezic al drogului. Dependenta in cazul heroinei este formata pe doua cai, similare oarecum cu dependenta cauzata de alcool, respectiv cresterea numarului de receptori opiozi, fapt ce duce la toleranta si necesitatea de doze din ce in ce mai mari, dar si simptomele cauzate de deficienta de endorfine, ca efect a producerii naturale reduse in creier, inhibata de utilizarea heroinei.

Tragand linii mari, observam cu usurinta ca modelul heroinei se potriveste foarte bine, chiar daca cu o amplitudine evident mai mica, celor prezentate de nicotina, cofeina si chiar de alcool, astfel ca putem sa tragem aici cateva corespondente:

nicotina – drog predominant psiho-social, cu dependenta fizica pe termen lung

cafeina – drog predominant neuro-fiziologic, cu dependenta fizica de necesitate termen scurt

alcool – drog predominant social, cu dependenta fizica pe termen lung, cauzata in principal de dezvoltarea tolerantei

heroina – drog predominant neuro-fiziologic, cu introducere psiho-sociala, si dependenta cauzata pe termen lung de dezvoltarea tolerantei si de necesitate pe termen scurt

In alte cuvinte, fara a apela la studii si cercetari prea complicate, este usor de observat ca heroina reuneste destul de clar toate elementele celor trei produse alese de noi, sau poate, altfel spus, caracteristicile reunite a celor trei produse se regasesc intre acelea a unui drog de mare risc, si cu siguranta intre ale multor alte droguri. Desigur, aceste trei tipuri de produse, poate cele mai cunoscute pe piata internationala, nu sunt singurele produse de industria de consum care cauzeaza sau care isi bazeaza comercializarea pe crearea de dependenta in consumatori.

Intrebarea aproape evidenta se pune insa, de ce exista aceasta toleranta excesiva pentru aceste tipuri de produse, iar la polul opus, o interdictie totala pentru o gama larga de substante considerate stupefiante, dintre care unele cu riscuri si efecte considerabil mai mici (un exemplu ar fi plantele ce contin THC, gen cannabis)? In mod ironic, heroina era in trecut vanduta in farmacii ca si medicament, iar Coca-Cola nu si-a primit numele doar de la arborele de Cola.

Show CommentsClose Comments

Leave a comment